Săptămâna trecută ne-am întâlnit la Grădina Eden pentru cea de-a șaptesprezecea întâlnire a grupului. Pentru că plouase cu puțin timp înainte de ora stabilită, am fost doar 4 participanți deja familiarizați cu proiectul nostru. Asta nu înseamnă că nu ne-am bucurat mult de locul în care ne-am văzut, la Eden mesele sunt amplasate sub copaci, astfel încât te simți ca într-o pădure. Nu cred că este sentiment mai plăcut decât să te afli într-o pădure proaspăt plouată, ne-am adus aminte cu toții despre astfel de experiențe din copilăria noastră.

Cristina B ne-a povestit mult despre albine și albinărit și ar fi făcut-o până dimineață dacă nu am fi oprit-o. I-am propus să descrie și aici pe site-ul nostru despre cum are grijă de albinele ei din curtea de undeva de lângă Bacău. Viața albinelor e fascinantă, modul în care ele conviețuiesc și produc mierea atât de apreciată, dar și felul prin care ele transmit mesaje celui ce are grijă de stupii lor. Aproape că am smuls o promisiune de la Cristina B că ne va duce acolo odată să ne arate pe viu, de-abia așteptăm.

Dacă ai copilărit la țară sau ai o legătură de suflet cu un sat anume te așteptăm la întâlnirile pe care le organizăm regulat în București. Sau în călătoriile la țară pe care le organizăm din când în când pentru noi, dar și pentru origine e interesat să cunoască mai mult din ruralul românesc și ce are el de oferit. Ca întotdeauna, orice gând aveți referitor la viața la țară îl puteți transmite aici în comentarii sau pe pagina noastră de Facebook.

Cum a fost la întâlnirea 17
Etichetat pe:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.