Aiud – Cheile Vălișoarei – Colțești – Rîmetea – Cheile Borzești – Mânăstirea Dumbrava

Pe la începutul lunii Mai vremea absolut superbă ne-a împins spre sat, acolo unde încercăm să ajungem cât mai des. De data aceasta am ales o zonă unde în mod normal ajungem mai greu: județul Alba, la estul munților Apuseni.

Drumul de la Sibiu spre Aiud este cunoscut și bătut bine de mașini. De la Aiud însă se face stânga către o zonă mai puțin umblată spre Poiana Aiudului și, mai departe, spre Colțești și Rîmetea. Am ajuns spre seară pe drumul acesta care se strecura pe valea râului Aiud printre pomi pleznind de verde, dealuri cocoșate ca niște mamuți și raze de soare care voiau cu tot dinadinsul să-ți intre în mașină.

După Poiana Aiudului am intrat într-un peisaj de basm, trecând prin niște chei cunoscute sub denumirea „Cheile Vălișoarei” sau „Cheile Aiudului”. Dacă peisaj de basm vi se pare un clișeu vă arătăm dovada: un castel în toată regula din care parcă am zărit o prințesă făcându-ne cu mâna. Este vorba despre Templul Cavalerilor, fost punct de vamă al Imperiului Austro-Ungar şi cazarmă militară românească în cele două Războaie mondiale:

După aceste chei se întinde frumos o depresiune în care s-au adunat sate pitorești precum Vălișoara, Izvoarele, Colțești și Rîmetea. Ne-am oprit în Colțești la gazda noastră pentru 2 nopți: Conacul Secuiesc, un loc atât de fain cum puține am văzut pe la noi prin țară. Construit acum mai bine de 10 ani, conacul este un loc în care te poți simți ca acasă. Camerele cu mobilier pictat manual, bucatele de excepție, gazdele foarte amabile, curtea mare în care te poți retrage la umbră ca să șezi binișor și să cugeți – e greu să găsești toate astea la un loc. Nu vrem să vă încărcăm cu prea multe descrieri, ci doar să vă trezim interesul pentru acest loc. Mai multe detalii găsiți pe blogul de călătorii al Biancăi.

Am trecut și prin satul Rîmetea, care este cam așa cum auzisem: un sat vechi, bine orânduit și îngrijit, cu case una și una ce păstrează sfânt specificul locului. De aici priveliștea e absolut fascinantă, Piatra Secuiului veghind asupra locului. Există un traseu către vârful acestui deal pe care l-am lăsat pentru data următoare când vom mai ajunge aici.

În zonă am mai fost prin Cheile Borzești, un traseu ușurel printr-o pădure sălbatică. Apoi am mai trecut pe la Mânăstirea Dumbrava, aflată la vreo 55km de Alba Iulia, un loc de care o mână de oameni s-au îngrijit extraordinar de bine. Mânăstirea este recunoscută pentru centrul social care funcționează acolo:

Sub coordonarea părintelui Crişan şi cu ajutorul multor oameni sufletişti şi generoşi, s-au ridicat mai multe clădiri în imediata apropiere a mănăstirii, care a devenit în timp un centru social important. Dacă la începutul anilor 2000, părintele coordona un centru de plasament în satul natal Dumbrava, acum la mai puţin de 50 de metri de poarta mănăstirii s-a ridicat şi funcţionează Centrul Maternal „Sfânta Veronica”. De asemenea, într-o altă clădire sunt adăpostite temporar mamele care, însărcinate fiind, sau aflate cu copii mici, se confruntă cu situaţii de criză, neavând casă, său fiind alungate de la casele lor
Raiul de la Mânăstirea Dumbrava, Adevărul – septembrie 2016
Mai sunt multe de descoperit în zonă, de-abia așteptăm să revenim în zona Colțești – Rîmetea. N-am apucat să trecem pe la Cetatea Trascăului, aflată în imediata vecinătate a satului Colțești, dar cu siguranță aceasta își va face loc pe lista de locuri de văzut cu ocazii următoare. Sperăm că v-am făcut puțin curioși și că veți include aceste locuri în călătoriile voastre prin țara noastră.
Conacul Secuiesc de la Colțești, Alba
Etichetat pe:        

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.